Înseamnă ”protector al bărbaţilor şi al oamenilor”.
Origine: greacă.
Derivat de la alexandros = "apărător", format din alexo - "a apăra, a ajuta" şi avrip (aner) - "om".
Regele Macedoniei, Alexandru cel Mare, a construit vastul imperiu al Greciei, Egiptului şi Persiei. A urcat pe tron la vârsta de douăzeci de ani seducându-i imediat pe greci care au văzut în el reîncarnarea lui Ariile din Mada. Alexandru îl ştia pe Homer pe de rost şi intona imnurile lui Pindar. Se pricepea atât la geometrie, cât şi la astronomie sau filosofie. Iubea artele la fel de mult ca ştiinţele naturii sau matematica. Îndemânarea şi forţa fizică, alături de legendara sa frumuseţe fizică, i-au adus numeroase succese feminine. În fine, cruzimea lui pe timp de război nu ridica nici un dubiu asupra hotărârii sale.
Numele a fost ulterior purtat de împăraţi ruşi, regi ai Scoţiei şi Iugoslaviei şi de 6 Papi.
Personalităţi care au purtat acest prenume:
- Alexandru cel Mare sau Alexandru Macedon (356-323 î.H.);
- Alexandru Sever, împărat roman;
- Alexandru (împărat) bizantin;
- Alexandru cel Bun, voievod al Moldovei (1400-1432);
- Alexandru Aldea, domnitor al Ţării Româneşti (1431-1436);
- Alexandru Lăpuşneanu, voievod al Moldovei (1552-1561 şi 1564-1568);
- Alexandru I al Iugoslaviei (1888 - 1934), rege al Iugoslaviei;
- Alexandru I al Rusiei (1777-1825), împărat al Rusiei;
- Alexandru al II-lea al Rusiei (1818-1881), împărat al Rusiei;
- Alexandru al III-lea al Rusiei (1845-1894), împărat al Rusiei;
- Alexandru Ioan Cuza, prinţ al României, Domn Regent (1859-1866);
- Alexandru I al Greciei (1893-1920), rege al Greciei;
- Alexandru Ghica (Alexandru Scarlat Ghica), a fost un domnitor al Ţării Româneşti între 12 decembrie 1766 - 28 octombrie 1768. Era fiul lui Scarlat Ghica;
- Alexandru Davila (n. 12 februarie 1862, d. 19 octombrie 1929) a fost dramaturg şi om de teatru român, fiul doctorului Carol Davila. A debutat cu poezii. Capodopera lui este drama istorică în versuri "Vlaicu Vodă" (1902) capitol dintr-o proiectată trilogie, "Mirciada", una dintre operele de bază ale repertoriului dramatic românesc. În ea se evocă, în versuri de amploare romantică, unul dintre momentele de luptă pentru menţinerea şi întărirea independenţei Ţării Româneşti. Alexandru Davila a fost, ca director al Teatrului Naţional din Bucureşti (între 1905 şi 1908, apoi între 1912 şi 1914) şi în calitate de regizor al companiei de teatru (1909), un militant pentru afirmarea dramaturgiei naţionale, precum şi a celei universale;
- Alexandru LăpuşneanuI, domnitor al Moldovei: septembrie 1552 -18 noiembrie 1561 şi octombrie 1564 - 9 martie 1568;
- Alexandru M. Macedonski (n. 14 martie 1854 - d. 24.11.1920) a fost un poet şi prozator, dramaturg, şef de cenaclu literar, publicist român;
- Alexandru Suţu (n. 1758, Constantinopol - d. 18/19.01.1821, Bucureşti), a fost un domnitor al Moldovei, caimacam şi domnitor al Ţării Româneşti;
- Alexandru Vlahuţă (n. 5.09.1858, Pleşeşti, azi Alexandru Vlahuţă - d. 19.11.1919, Bucureşti) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărţi ale sale fiind ”România Pitorească”, despre care Dumitru Micu spune că este un "atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de ţară".
Lideri religioşi:
- Papa Alexandru I a fost Papă în anii cca. 109 - 119 sau 107 - 116. A fost roman, ucenic al lui Plutarh. Conform tradiţiei, îi este atribuită instituirea apei binecuvântate (agheasmă) care este de folosit în biserici şi în casele creştinilor precum şi prescrierea că, la Dumnezeiasca Liturghie, ostia pentru consacrare să fie exclusiv pâine azimă. Papa Alexandru I a fost sanctificat şi eventual martirizat;
- Papa Alexandru al II-lea (născut ca Anselmo da Baggio între 1010 şi 1015 la Baggio lângă Milano; d. pe data de 21 aprilie 1073 la Roma) a fost un papă al Romei. Încă din anii tinereţii făcea parte din Curia Romană. Episcop al oraşului Lucca din 1056, pe 30 septembrie 1061 a ajuns papă numindu-se Alexandru al II-lea;
- Papa Alexandru al III-lea a fost papă al Romei între 7 septembrie 1159 şi 30 august 1181. A fost membru al grupului de cardinali care nu dorea o putere crescândă a Sfântului Imperiu Roman în Italia. A fost un consecvent potrivnic al puterii imperiale, aliindu-se şi cu Liga Lombardică a oraşelo nord-italice, care nu doreau să fie dominate de Sfântul Imperiu condus în vremea lui Alexandru al III-lea de Frederic I, poreclit "Barbarossa". A contribuit la redactarea unei alianţe cu normanzii (1156);
- Papa Alexandru al IV-lea a fost al 181-lea papă al Bisericii Catolice. Pe linie maternă descendent al nobilei familii a Conţilor de Segni (Conţi di Segni), din care mai fuseseră deja doi papi iluştri: Inocenţiu al III-lea şi Grigore al IX-lea şi care peste alte câteva secole va da Bisericii un nou papă: Inocenţiu al XIII-lea;
- Papa Alexandru al V-lea;
- Papa Alexandru al VI-lea (n.1 ianuarie 1431, Xativa, lângă Valencia, Spania; d. 18 august 1503, Roma) este numele sub care a devenit Papă al Bisericii Catolice Roderic Borja, descendent al unei familii nobiliare catalane atestată din secolul al XIII-lea, fiu al lui Jofre Langol şi Isabella Borja, şi nepot de soră al Papei Calixt al III-lea (fostul cardinal Alfonso Borja, la vremea naşterii nepotului său);
- Papa Alexandru al VII-lea.

vezi şi alt nume



BIBLIOGRAFIE:

Peţu, P., Torja I. (1981) În constelaţia numelui, Editura Detectiv, Bucureşti