Dicţionar de astrologie
 
 

Planete  Semne  Case  Alţi termeni






 

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z 

 


Adaptare
Apropierea unei planete de o altă planetă, casă, cuspidă sau aspect exact. Planeta care se deplasează mai rapid se adaptează la planeta mai lentă în cadrul aspectului format. Un aspect unificator este considerat mai puternic decât unul separator. Fenomenul acesta este opusul separării

Afecţiune
Are sens de "a fi în aspect slab sau nefavorabil"; un "defect". Se spune despre o planetă că este afectată când formează un careu, o conjuncţie, o opoziţie sau un dodectil cu celelalte planete sau cu cuspidele caselor unghiulare sau orice alt aspect cu Marte, Saturn, Uranus sau Pluto. O planetă afectată se consideră că este întârziată sau împiedicată să acţioneze

Afelion
Alungirea maximă a unei planete; punctul de pe orbita ei în care se îndepărtează cel mai tare de Soare

Alungire
Distanţa unei planete faţă de Soare, din perspectivă terestră. Alungirea maximă a planetelor inferioare este de 28o pentru Mercur şi de 48o pentru Venus. În felul acesta, Mercur poate forma cu Soarele doar o conjuncţie sau un semisextil, iar Venus - doar o conjuncţie, un semisextil sau un semicareu

Anareta
Distrugător. Din perspectiva tradiţională, această planetă este asociată sfârşitului vieţii. De obicei, este o planetă negativă afectată, în conjuncţie sau în aspect ostil cu hilegul

Antipatie
Relaţii dezechilibrate între planete, care domină sau care sunt în ascensiune în zodiile opuse. De asemenea, se referă şi la conflictul dintre astrogramele natale a doi oameni, în paralel cu aversiunea pe care aceştia o nutresc reciproc

Antipod
Zodia în care o planetă are o localizare nefavorabilă; zodia opusă celei în care se află de regulă respectiva planetă: Soarele în Vărsător; Luna în Capricorn; Mercur în Săgetător şi în Peşti; Venus în Berbec şi în Scorpion; Marte în Balanţă şi, prin tradiţie, în Taur; Jupiter în Gemeni şi, prin tradiţie, în Fecioară; Saturn în Rac şi, în mod obişnuit, în Leu; Uranus în Leu; Neptun în Fecioară; Pluto în Taur

Apogeu
Punctul cel mai îndepărtat de Pământ de pe orbita unei planete. Este opusul Perigeului

Arc
Distanţa măsurată de-a lungul unui cerc. În astrologie, termenul desemnează longitudinea zodiacală

Arc diurn
Se referă la acea porţiune din mişcarea zilnică a unei planete când aceasta se află deasupra orizontului. Opusul arcului nocturn

Arc nocturn
Se referă la acea porţiune din traseul parcurs de o planetă în mişcarea zilnică în care se află dedesubtul orizontului. Opusul pentru arc diurn

Ascendent
Orizontul estic sau Orientul. Constituie un punct (un anumit grad) situat în semnul zodiacal care se ridică la răsărit. Este "antena" prin care nativul receptează energia astrală care îi va defini, într-un mod unic, caracteristicile corpului fizic și ale personalității. Reprezintă pragul (cuspida) casei I, denumită și DOMUS VITAE, casa vieții, a identității, a eului și a corpului fizic. Este totodată zodia în urcare, unghiul zodiacal din orizontul estic la timpul şi locul pentru care este proiectată astrograma. Fiecărei zodii îi trebuie aproximativ două ore pentru a se înălţa deasupra orizontului

Ascensiune
Datorită planului oblic al eclipticei, zodiile cu ascensiune lungă au nevoie de mai mult timp pentru a se înălţa deasupra orizontului în comparaţie cu zodiile cu ascensiune scurtă. Zodii cu ascensiune lungă din emisfera nordică sunt: Racul, Leul, Fecioara, Balanţa, Scorpionul, Săgetătorul. Zodii cu ascensiune scurtă din emisfera nordică sunt: Capricornul, Vărsătorul, Peştii, Berbecul, Taurul, Gemenii. Acestea sunt zodiile cel mai des interceptate într-un horoscop

Aspect
Relaţia planetară unghiulară, punctele sensibile sau cuspidele caselor din horoscop. Liniile trasate între două puncte şi centrul hărţii cerului, reprezentând Pământul, formează unghiul aspectului, care este echivalent cu numărul gradelor de arc dintre cele două puncte. Paralela şi conjuncţia sunt şi ele numite aspecte, deşi nu se formează nici un unghi în aceste două cazuri

Aspect drept
Un aspect în care planeta mai rapidă este înaintea planetei aspectate sau are o longitudine zodiacală mai mare. El apare atunci când planeta care iniţiază aspectul se îndepărtează de planeta care se mişcă mai încet prin mişcare directă sau se apropie de ea prin mişcare retrogradă. De asemenea, într-o terminologie mai liberă, înseamnă şi aspect separator sau dezbinator. Este opusul aspectului stâng

Aspect paralel
Două planete care sunt la distanţă egală faţă de ecuatorul ceresc, având ambele aceeaşi declinaţie, fie nordică, fie sudică, sau una cu declinaţie nordică şi cealaltă având declinaţie sudică. Are un sens similar conjuncţiei. Poate fi: aspect paralel obişnuit - apare când două planete sunt la distanţă egală faţă de orice unghi din horoscop; aspect paralel de exaltare - apare când două planete sunt la distanţă egală faţă de meridian, la punctul de la Mijlocul Cerului

Aspect stâng
Un aspect în care planeta mai rapidă este în urmă sau are o longitudine zodiacală mai mică decât cea a planetei aspectate. Asta se întâmplă atunci când planeta care formează aspectul se deplasează către planeta mai lentă în linie dreaptă sau se îndepărtează de ea prin mişcare retrogradă. În sens larg, se referă şi la un aspect unificator. Opusul pentru aspect drept

Aspecte majore
Sunt: conjuncţia - 0o, un aspect neutru, al cărui efect este determinat de natura planetelor implicate; sextilul - 60o, un aspect favorabil; careul, cuadratura, cvartetul sau aspectul tetragonic - 90o, un aspect ostil; trigonul - 120o, un aspect optim; opoziţia - 180o, un aspect neutru, ale cărui efecte sunt impuse de natura planetelor implicate în formarea lui

Aspecte minore
Sunt: semisextilul - 30o; semicareul sau octilul - 45o; trioctilul - 135o; dodectilul, inconjuncţia, disjuncţia sau cvadrasextilul - 150o

Aspecte rare
Sunt: vigintilul sau semidecilul - 18o; cvindecilul - 24o; decilul sau semicvintilul - 36o; cvintilul - 72o; tridecilul - 108o; bicvintilul - 144o

Asteroizi
Planetoizi. Numeroase corpuri cereşti de mici dimensiuni ale căror orbite sunt dispuse între cele ale lui Marte şi Jupiter. În mod normal, astrologia nu foloseşte asteroizii; totuşi, patru dintre ei sunt luaţi în considerare: Ceres, Pallas, Juno şi Vesta. Un alt asteroid, Lilith, este folosit de unii astrologi şi longitudinea sa zodiacală este trecută în efemeridă

Astrologie mundană
Astrologie terestră. Astrologie politică. Astrologie juridică. Astrologie cotidiană. Acea ramură a astrologie care se preocupă de acţiuni universale şi de activităţi colective ale oamenilor

Astrologie natală
Astrologia naşterii. Acea ramură a astrologiei care pune accentul pe fiinţa umană. Horoscopul proiectat pentru momentul naşterii unei persoane, arătând potenţialul său vital; mai este numit și horoscop natal, de procreare, rădăcină sau naştere. Individul supus cercetărilor astrologice se numeşte nativ

Astrologie orară
Ramura astrologiei în care diagrama se calculează pentru timpul zilei vizat de întrebarea pusă cu scopul de a furniza un răspuns punctual

Astrologie selectivă
Ramura astrologiei care se ocupă de alegerea timpului propice pentru un anume scop vizat. Este considerată uneori o ramură a astrologiei orare

Astrologie spirituală
Astrologie esoterică. Ramura astrologiei care se ocupă de latura spirituală a fiinţei umane

Binefăcători (benefici)
Purtători de noroc. Planetele benefice. În mod tradiţional, Jupiter este numit "Marele Binefăcător", în timp ce Venus este "Micul Binefăcător"

Bucurie
Este un termen perimat pentru a desemna poziţia optimă a unei planete, chiar dacă, teoretic, ea nu reprezintă tocmai locul unei calităţi pozitive

Cădere
Zodia în care o planetă este localizată nefavorabil; zodia opusă exaltării: Soarele în Balanţă, Luna în Scorpion, Mercur în Peşti, Venus în Fecioară, Marte în Rac, Jupiter în Capricorn, Saturn în Berbec, Uranus în Taur, Neptun în Capricorn, Pluto în Fecioară

Cadran
Diviziune a fiecărei zodii în şase segmente egale de câte 5o. Termenul nu este folosit de astrologia modernă

Capul Dragonului
Caput Draconis. Nodul Nord al Lunii. Punctul în care orbita Lunii intersectează ecliptica dinspre latitudinea sudică spre cea nordică. Este un punct benefic. Este opusul pentru Coada Dragonului

Case
Case universale. Diviziunea horoscopului în douăsprezece segmente începând cu Ascendentul. Liniile despărţitoare între case se numesc cuspide. Fiecare casă corespunde anumitor aspecte ale traiului zilnic sau anumitor preocupări curente. Casele se împart în trei categorii: unghiulare, succesoare și cadente

Case cadente
Sunt casele cele mai "slabe", corespunzătoare zodiilor mobile: Casa III, Casa VI, Casa IX, Casa XII

Case succesoare
Sunt case neutre, corespunzătoare zodiilor fixe: Casa II, Casa V, Casa VIII, Casa XI

Case unghiulare
Sunt cele mai puternice case, corespunzătoare zodiilor cardinale: Casa I, Casa IV, Casa VII, Casa X

Casele nopții
Case care sunt situate dedesubtul orizontului în cadrul horoscopului, de la Casa I până la Casa VI

Casele zilei
Sunt casele care sunt situate deasupra orizontului în cadrul horoscopului, de la Casa VII până la Casa XII

Cercul major
Oricare cerc al cărui plan intersectează centrul Pământului, cum ar fi Ecuatorul, meridianul, ecliptica şi liniile longitudinii terestre

Ciclu metonic
Un ciclu de 19 ani la sfârşitul căruia conjuncţia Soarelui cu Luna (Luna Nouă) începe să apară succesiv în aceleaşi locuri din zodiac la fel ca şi în ciclul anterior

Co-semnificant
Co-dominantul. Este un semnificant secundar sau de importanţă egală într-un horoscop, într-o secţiune a horoscopului, cu referire la un eveniment cotidian sau la o ipostază existenţială. De asemenea, este vorba şi despre guvernatorii tradiţionali ai zodiilor dominate acum de planetele extra-saturniene: Marte este co-dominantul Scorpionului împreună cu Pluto, Jupiter este co-dominantul Peştilor împreună cu Neptun, Saturn este în Vărsător, împreună cu Uranus

Coada Dragonului
Cauda Draconis. Nodul Sud al Lunii. Punctul opus faţă de Nodul Nord al Lunii. Este un punct nefavorabil

Combustie
Longitudinea zodiacală a Soarelui mai mică de 8o30'. Natura planetei de combustie se combină cu aceea a Soarelui; se naşte o configuraţie slabă. Cea mai mare frecvenţă a fenomenului de combustie se înregistrează în cazul planetelor Mercur şi Venus. Conjuncţia inferioară dintre Mercur sau Venus şi Soare apare atunci când planeta se interpune între Soare şi Pământ. Conjuncţia superioară dintre Mercur sau Venus şi Soare se formează când planeta este de cealaltă parte a Soarelui, din perspectivă terestră. "Sub razele Soarelui" este termenul tradiţional folosit pentru a desemna o planetă situată la mai puţin de 17o de Soare. Influenţa sa este slabă, dar nu într-atât de slabă ca în cazul unei combustii

Comete
Corpuri cereşti luminoase, de mici dimensiuni care înconjură Soarele pe orbite ex-centrice. Ele sunt adesea prevăzute prin cozi lungi și dispersate, care se îndepărtează de Soare. Tradiţia atribuie cometelor capacitatea de a profeţi evenimentele marcante. Cea mai renumită este Cometa Halley, care apare o dată la 76 de ani

Compusă
Horoscop mixt. O diagramă care foloseşte punctele mediane dintre perechi de planete din două sau mai multe horoscoape natale, văzute ca indicii ale relaţiilor dintre oamenii implicaţi

Confirmare
Indicaţiile furnizate de un horoscop. Sinteza mai multor confirmări sau dovezi constituie un raţionament acceptabil

Constelaţie
Asterism. Un grup de stele al cărui nume provine de la imaginea sau tiparul pe care se spune că îl reprezintă. Cele douăsprezece constelaţii au nume identice, dar nu sunt poziţionate în acelaşi loc, ca semnele zodiacului. Această grupare de douăsprezece constelaţii se numeşte mai zodiacul sideral, zodiacul fix sau zodiacul constelaţiilor

Cosmopsihologie
Acea disciplină interdisciplinară a astrologiei și psihologiei contemporane care utilizează punctele mediane, cadranul de 90o, orientările arcelor solare şi efemeridele grafice ca mijloace fundamentale de configurare a diagramei natale şi de anticipare a evenimentelor din experiența umană

Cuadrant
Cele patru porţiuni ale hărţii cerului. De asemenea, semnifică şi cele patru anotimpuri ale anului

Cuadratură
Dihotomiile Lunii: schimbări, faze sau pătrare. De asemenea, se referă şi la careul format cu Soarele, care apare când Luna este la începutul celui de-al doilea pătrar sau al celui de-al patrulea pătrar

Cuspidă
Pragul, linia care desparte două semne sau două case.

Decan
Decanat. Diviziunile fiecărei zodii în trei segmente egale de câte 10o

Descendent
Cuspida (pragul) Casei VII. Orizontul vestic sau Occidentul. Gradul zodiacal din orizontul vestic pentru timpul şi în locul pentru care este proiectat horoscopul. Opusul Ascendentului. O planetă descendentă este una aflată în general între Casa X și Casa IV în emisfera vestică. Reprezintă parteneriatele și relațiile în care poate fi implicat la un moment dat cineva

Diagrama relocalizată
Horoscopul reşedinţei. Un horoscop proiectat pentru schimbarea domiciliului prin distribuirea poziţiilor natale ale planetelor în casele calculate pentru o nouă locaţie

Dispunere
Planeta care domină zodia în care este localizată o altă planetă. O planetă aflată în zodia caracteristică nu are nici o dispunere. Se foloseşte în astrologia orară şi în cercetările avansate

Diurn
Care ţine de zi. În astrologie, deasupra orizontului, între Ascendent şi Descendent în emisfera sudică de pe harta cerului. Opusul termenului nocturn

Domiciliu temporar
Localizarea unei planete într-o zodie sau într-o casă

Echinocţiu
Noaptea egală cu ziua. Punctul de pe orbita de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui în care ziua este egală cu noaptea

Echinocţiul de toamnă
Se produce anual în jurul datei de 21 septembrie, când Soarele intră în Balanţă. Ecliptica traversează Ecuatorul de la nord la sud

Eclipsă
Un fenomen în care sunt implicate Soarele, Luna şi Pământul sau, uneori, alte planete. De regulă, sunt de la două la şase eclipse pe an. Zodia şi unghiul unei eclipse sunt importante, mai ales în astrologia mundană

Eclipsa de Lună
Se realizează când Pământul se interpune între Soare şi Lună, proiectându-şi umbra pe Lună. Acest fenomen se întâmplă când Luna Nouă apare ca opoziţie între Soare şi Lună, manifestându-se în apropierea unui Nod lunar

Eclipsa de Soare
Se produce atunci când Luna se interpune între Soare şi Pământ, obturând lumina solară. Are loc când Luna Nouă apare ca o conjuncţie între Soare şi Lună, producându-se în apropierea unui Nod lunar

Ecliptică
Calea Soarelui (Via Solis). Rotaţia aparentă a Soarelui în jurul Pământului. Este de fapt extinderea în spaţiu a orbitei Pământului. Este denumită astfel, deoarece pe această traiectorie apar eclipsele. Ecliptica reprezintă centrul zodiacului

Ecuator ceresc
Extensia Ecuatorului terestru în spaţiu, perpendicular pe axa de rotaţie a Pământului. Distanţa măsurată de-a lungul Ecuatorului ceresc, la est de punctul echinocţiului de primăvară, se numeşte Ascensiunea dreaptă (AD) şi corespunde longitudinii terestre. Ascensiunea dreaptă se măsoară în ore, 24 de ore corespunzând cercului de 360o, 4 minute ale Ascensiunii drepte revenind fiecărui grad al arcului. Distanţa unei planete la nord sau la sud faţă de Ecuatorul ceresc se măsoară cu ajutorul Declinaţiei, care corespunde latitudinii terestre. Declinaţia maximă a Soarelui este de 22o28' la nord de unghiul de 0o al Racului şi de 23o28' la sud de unghiul de 0o al Capricornului. Declinaţia lipseşte în cazul unei planete situate la Ecuator. Măsurătoarea efectuată de-a lungul Ecuatorului ceresc între orice punct şi meridian (linia perpendiculară pe Ecuator care traversează Mijlocul Cerului şi Nadirul) se numeşte distanţa meridianului şi se exprimă în ore şi minute

Ecuator terestru
Este o centură în jurul Pământului, la jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi Polul Sud

Efemeridă
O listă (un tabel) cu poziţiile Soarelui, Lunii şi ale planetelor şi informaţiile adiacente, utile din punct astrologie

Elemente
Triplicităţi. Trigoane. Patru grupuri de câte trei zodii, fiecare dintre ele simbolizat de cele patru elemente ale Antichităţii: foc, pământ, aer, apă. Astfel, zodiile se clasifică în: zodii de foc, zodii de pământ, zodii de aer, zodii de apă

Emisferă
Semicerc. Împărţirea bolţii cereşti în două jumătăţi de către linia orizontului şi de prima verticală. De asemenea, înseamnă şi diviziunea horoscopului în două jumătăţi parţial suprapuse: Emisfera Estică - de la Mijlocul Cerului prin Ascendent până la Fundul Cerului, de la Casa X până la Casa III; Emisfera Nordică - de la Ascendent prin Fundul Cerului până la Descendent; de la Casa I până la Casa VI; Emisfera Vestică - de la Fundul Cerului până prin Descendent până la Mijlocul Cerului; de la Casa IV până la Casa IX; Emisfera Sudică - de la Descendent prin Mijlocul Cerului până la Ascendent; de la Casa VII până la Casa XII.

Exaltare
Zodia în care o planetă este localizată optim: Soarele în Berbec, Luna în Taur, Mercur în Fecioară, Venus în Peşti, Marte în Capricorn, Jupiter în Rac, Saturn în Balanţă, Uranus în Scorpion, Neptun în Rac şi Pluto în Peşti. Opusul căderii

Familiaritate
Orice fel de aspect sau de interacţiune între planete

Faze ale Lunii
Ciclul Lunii, de la o Lună Nouă la alta, este împărţit în patru faze, fiecare dintre ele având o durată de aproximativ şapte zile. Primul pătrar: De la conjuncţie (Luna Nouă) până la careul Soarelui şi al Lunii. Prima jumătate a acestei faze, când Luna este cuprinsă între 0o şi 45o înaintea Soarelui, se numeşte Luna în creştere. Este o fază crescătoare; Al doilea pătrar: De la careu până la opoziţia (Luna Plină) Soarelui şi a Lunii. A doua jumătate a acestei faze, când Luna este cuprinsă între 135o şi 180o înaintea Soarelui, se numeşte Luna convexă. Este o fază crescătoare; Al treilea pătrar: De la opoziţia (Luna Plină) până Ia careul Soarelui şi al Lunii. Ultima jumătate a acestei faze, când Luna este cuprinsă între 135o şi 90o înapoia Soarelui, se numeşte Luna difuză. Este o fază descrescătoare; Al patrulea pătrar: De la careul până la opoziţia Soarelui şi a Lunii (Luna Nouă). Ultima jumătate a acestei faze, când Luna este între 45o şi 0o înapoia Soarelui se numeşte Luna balsamică. Este o fază a declinului

Fertilitate
Clasificarea zodiilor în funcţie de eficienţa lor. Zodii fertile sau roditoare: Rac, Scorpion, Peşti. Zodiile fertile sunt propice pentru cultivarea pământului când sunt guvernate de Lună şi sunt indicii ale naşterii de copii când sunt pe cuspidele caselor V sau XI; Zodii semi-roditoare sau semi-fertile sunt: Taurul, Balanţa, Capricornul; Zodii sterile sau sterpe: Berbecul, Gemenii, Leul, Fecioara, Săgetătorul, Vărsătorul. Zodiile sterile sunt favorabile cultivării pământului când Luna este localizată în ele sau semnalează imposibilitatea de a avea copii când sunt poziţionate pe cuspidele caselor V sau XI

Focar de lumină
O planetă în aspect cu altele două care nu sunt în aspect între ele. Focalizatorul luminos acţionează ca un intermediar. Se foloseşte în astrologia orară

Frustrare
Termen folosit în astrologia orară pentru situaţia când o planetă se adaptează la aspectul altei planete, dar înainte ca acesta să ajungă la apogeu, o a treia planetă, cu mişcare mai rapidă, se interpune pentru a-şi forma propriul aspect, anihilând astfel influenţa planetei cu o viteză mai lentă

Fundul Cerului
FC (Imum Coeli - IC). Cuspida Casei IV. Punctul cel mai de jos de pe ecliptică la care intersectează meridianul sub linia orizontului. Punctul nordic al horoscopului. Opusul pentru Mijlocul Cerului. De asemenea, mai este numit, în sens larg, şi Nadir, ca opus al Zenitului

Gemeni astrali
Doi oameni aflaţi sub semne similare ale Soarelui, Lunii şi Ascendentului

Geocentric
Centrat asupra Pământului

Grad zodiacal
Gradul unui arc. Una dintre cele 360 de diviziuni ale cercului. Cercul zodiacal este împărţit în 12 zodii de câte 30o fiecare. Fiecare grad este format din 60' (minute) şi fiecare minut din 60" (secunde) ale longitudinii zodiacale

Grade critice
Localizări ale Lunii. Subdiviziunile Zodiacului în 28 de părţi de 12 şi 6/ 6o fiecare, reprezentând mişcarea zilnică medie a Lunii, începând cu unghiul de 0o al Berbecului, care se împarte în puncte sensibile, şi anume gradele critice, în funcţie de diferitele zodii. Gradele critice ale zodiilor cardinale, Berbecul, Racul, Balanţa şi Capricornul: 0o, 13o, 26o. Gradele critice ale zodiilor fixe, Taurul, Leul, Scorpionul şi Vărsătorul: 9o, 21o. Gradele critice ale zodiilor mobile, Gemenii, Fecioara, Săgetătorul şi Peştii: 4o, 17o

Guvernare planetară
Zodia în care o planetă dispune de localizarea cea mai echilibrată: Soarele în Leu, Luna în Rac, Mercur în Gemeni şi Fecioară, Venus în Taur şi Balanţă, Marte în Berbec şi, tradiţional, în Scorpion, Jupiter în Săgetător şi, tradiţional, în Peşti, Saturn în Capricorn şi, tradiţional, în Vărsător, Uranus în Vărsător, Neptun în Peşti şi Pluto în Scorpion

Heliocentric
Centrat asupra Soarelui

Hileg
Dătător de viaţă. Anumite regiuni ale horoscopului referitoare la longevitate: 5o deasupra până la 25o dedesubtul Ascendentului, 5o deasupra până la 25o dedesubtul Descendentului, 5o deasupra cuspidei Casei IX până la 25o dincolo de cuspida Casei XI. O planetă care este hileg se numeşte Afeta sau Prorogator

Horoscop
Astrogramă. Hartă. Diagramă. Figură. O diagramă a poziţiilor planetelor, inclusiv a Soarelui şi Lunii, calculată pentru un anume timp şi spaţiu

Horoscop natural
Este horoscopul în care Berbecul este la Ascendent, iar zodiile nu se intersectează

Horoscop solar
Este cel în care poziţiile planetelor sunt calculate pentru Timpul Universal GMT de la amiază (luat dintr-o efemeridă a amiezii), dar cu longitudinea Soarelui la Ascendent. Se foloseşte atunci când se cunoaşte timpul naşterii

Imersiune
Reprezintă începutul unei eclipse sau al unei ocultaţii. Este punctul final în care o planetă iese din sfera razelor Soarelui

Importanţa genului
Se referă la predominanţa elementelor masculine sau feminine în cadrul horoscopului

Înălțare
Altitudine. Distanţa pe verticală a unei planete deasupra orizontului. Cea mai înaltă poziţie într-un horoscop este la cuspida Casei X. Cu cât gradul de înălţare este mai mare, cu atât planeta este mai puternică

Înclinaţia eclipticei
Este unghiul dintre planul eclipticei şi planul Ecuatorului ceresc, care se modifică în funcţie de anotimp

Ingress
Intrarea unei planete într-o zodie. De asemenea, se referă, în ansamblu, şi la intrarea Soarelui în cele patru zodii cardinale în timpul solstiţiilor şi al echinocţiilor

Interceptare
O zodie care este cuprinsă în totalitate în interiorul unei case; nu apare pe o cuspidă. Zodiile interceptate se întâlnesc doar în cadrul horoscopului; în zodiac, prezenţa lor este total exclusă

Latitudinea geografică
Este o măsurătoare efectuată la nord şi la sud începând cu ecuatorul terestru, desemnat ca punctul 0o şi înaintând la nord şi sud până la 90o. Liniile latitudinale formează cercuri paralele cu Ecuatorul

Longitudinea geografică
Este o măsurătoare efectuată de la est sau de la vest în jurul ecuatorului terestru începând cu primul meridian de la Greenwich, în Anglia, desemnat ca punctul 0o şi înaintând la est şi la vest până la 180o, în regiunea terestră opusă. Liniile longitudinale formează cercuri perpendiculare pe ecuator

Lumină în creştere
Creşterea luminii. Primul şi al doilea pătrar al Lunii. O planetă, îndeosebi Luna, în timpul primei jumătăţi a ciclului ei, de la conjuncţia până Ia opoziţia cu Soarele. Opusul luminii în scădere

Lumină în scădere
Descreştere. Al treilea şi al patrulea pătrar al Lunii. O planetă, Luna îndeosebi, în timpul primei jumătăţi al ciclului său din opoziţia cu Soarele până la următoarea conjuncţie cu Soarele. Termenul antitetic celui de Lumină în creştere

Luminători
Aştri. Soarele şi Luna, corpuri luminoase diferite de celelalte planete. Soarele este Astrul Major sau Marele Luminător; Luna este Astrul Minor sau Luminătorul Minor

Lunaţie
Perioadă lunară. Lună Nouă. Lunaţie periodică. Perioada dintre o Lună Nouă, conjuncţia Soarelui şi a Lunii, până la următoarea Lună Nouă, 19 zile, 12 ore, 44 de minute. De asemenea, reprezintă şi o hartă a cerului configurată pentru timpul Lunii Noi, folosită de astrologia terestră. În sens larg, se referă şi la apariţia Lunii Noi în sine. Neomenium este un termen tradiţional pentru Luna Nouă, mai ales în apropierea echinocţiului de primăvară. O lunaţie intercalată apare în fiecare lună când Soarele şi Luna se află în aceeaşi relaţie unghiulară sau fază lunară, aşa cum erau în horoscopul natal. Lunaţia intercalată coincide cu perioada de fertilitate a unei femei şi este baza controlului astrologic al naşterii

Matinale
Stele sau planete care răsar dimineaţa înaintea Soarelui, mai ales Luna (Pătrarul al patrulea), Mercur sau Venus (orientală) când apar dimineaţa. Opusul vesperalelor

Meridian
Marele cerc de la nord la sud. Un cerc mare care traversează punctul sudic al orizontului, Zenitul de deasupra şi punctul nordic al orizontului, şi partea de jos a Pământului, prin Nadir. Soarele intersectează meridianul la amiază. Meridianul corespunde longitudinii geografice şi formează un unghi drept cu verticala primă. Fiecare punct al Pământului are propriul său meridian. De asemenea, în cadrul horoscopului, reprezintă şi dreapta care merge de la Fundul Cerului (vezi Nadir) la Mijlocul Cerului

Mijlocul Cerului
MC (Medium Coeli). Verticala sudică, Zenitul. Meridianul. Cuspida Casei X. Cel mai înalt punct de pe ecliptică la care aceasta intersectează meridianul, care trece exact pe deasupra locului pentru care este proiectat horoscopul. Punctul sudic al horoscopului. Opusul pentru Fundul Cerului

Mişcare aparentă
Mişcarea planetelor aşa cum este percepută de pe Pământ, geocentric măsurabilă, opusă mişcării propriu-zise de pe orbitele lor heliocentrice sau solar focalizate

Mişcare de răpire
Mişcarea diurnă aparentă a zodiacului şi a planetelor de la est la vest, provocată de rotaţia Pământului în direcţia opusă

Mişcare directă
Mişcarea propriu-zisă. Parcurgerea zodiilor în ordine, de la Berbec prin Taur etc. Efemerida o reprezintă cu un "D". Este opusul mişcării retrograde

Mişcare medie
Mişcarea zilnică medie. Rata mişcării. Mişcarea medie a unei planete în timpul unui interval de 24 de ore: Soarele, 59'08", Luna, 13o10'36", Mercur, 1o23', Venus, 1o12', Marte 33'28", Jupiter, 4'59", Saturn, 2'01", Uranus, 42", Neptun, 24", Pluto, 15". Când se deplasează cu o viteză mai mică decât cea a mişcării medii, o planetă este lentă, când se deplasează cu mai mult de atât, este rapidă în mişcare. Dacă o planetă se mişcă mai repede decât cu o zi înainte, are o mişcare crescătoare, dacă se mişcă mai încet, înregistrează o mişcare descrescătoare

Mişcare retrogradă
Mişcarea aparent înapoi a unei planete în ordinea inversă a zodiilor, de la Berbec la Peşti etc. Efemerida o marchează printr-un "R". Este cauzată de mişcarea relativă a Pământului şi a altor planete pe orbitele lor eliptice. Soarele şi Luna nu sunt niciodată retrograde. Este opusul pentru mişcare directă. Mercur are o perioadă retrogradă de 20-24 de zile, Venus, una de 40-43 de zile, Marte, 58-81 de zile, Jupiter, o perioadă de 120 de zile, Saturn, una de 140 de zile, Uranus, de 155 de zile, Neptun, de 157 de zile, Pluto, de 160 de zile

Moduri
Cvadruplicităţi. Calităţi. Trei grupuri de patru zodii, câte una pentru fiecare element. Astfel, zodiile se clasifică în: zodii cardinale, zodii fixe, zodii mobile

Nadir
Punctul opus Zenitului. Uneori este folosit incorect pentru Fundul Cerului. Acesta din urmă, fiind pe ecliptică, este punctul opus Mijlocului Cerului.

Nedirecționat
O situaţie în care o planetă nu va mai forma aspecte majore înainte de a părăsi zodia în care se află la un moment dat. Cel mai adesea este vizată Luna, în astrologia orară

Nocturn
Care aparţine nopţii. Dedesubtul orizontului, între Descendent şi Ascendent în emisfera nordică a diagramei. Opusul pentru diurn

Noduri
Punctele în care orbita Lunii sau a altor planete intersectează ecliptica. Soarele nu are Noduri şi orbita sa este definitorie pentru ecliptică. Nodurile planetelor se schimbă foarte greu pe parcursul unui secol. Nodurile Lunii sunt retrograde în raport cu ecliptica cu 3' pe zi. Nodul Ascendent sau Nodul Nord apare când o planetă traversează ecliptica de la latitudinea sudică la cea nordică. Nodul Descendent sau Nodul Sud se formează când latitudinea se schimbă de la nord la sud

Nonagezinal
Punctul de 90o de la punctul ascendent; cel mai înalt punct de pe ecliptică deasupra orizontului

Occidental
Vestic. O planetă care se ridică şi apune după Soare. De asemenea, şi Emisfera Vestică a diagramei, de la cuspida Casei X, prin Descendent, până la cuspida Casei IV. Opusul pentru oriental. Mercur este occidental în timpul ciclului său epimeteic, începând cu conjuncţia superioară pe care o formează cu Soarele, mişcându-se în linie dreaptă până la distanţa maximă faţă de Soare, 28o, apoi mişcându-se retrograd până formează o conjuncţie inferioară cu Soarele. Venus este occidentală atunci când este Hesperus, Steaua Nopţii, începând cu conjuncţia sa superioară cu Soarele, mişcându-se în linie dreaptă până la distanţa maximă de 48o faţă de Soare şi apoi deplasându-se retrograd, până intră în conjuncţie inferioară cu Soarele

Ocultaţie
Este eclipsa produsă de Lună la nivelul unei planete

Oglindă
Un grafic ataşat horoscopului, care conţine principalele informaţii cu privire la acesta, precum longitudinea, latitudinea, declinaţia, ascensiunea dreaptă, distanţa meridiană, semi-arcurile şi diferenţa ascensională dintre planete. Este folosit în orientările fundamentale. O oglindă a aspectelor este un grafic menit să arate fiecare unghi al horoscopului care poate forma un aspect cu poziţiile planetare natale. Se foloseşte pentru cercetările legate de fenomenul de tranzit

Oră de vară
DST (Daylight Saving Time): O reglare artificială a timpului, cu o oră înainte. Trebuie scăzută o oră din timpul naşterii înregistrat în zona standard dacă s-a trecut la ora de vară, înainte de calcularea propriu-zisă a horoscopului. În timpul primului război mondial (3/31-10/27 1918 şi 3/30-10/26 1919) şi al celui de-al doilea război mondial (2/9, 1942-9/30, 1945) ora de vară era valabilă şi ea s-a numit Timpul războiului

Orbită
Sfera longitudinii zodiacale, în interiorul căreia se manifestă influenţa unei planete sau a unui aspect, variind în intensitate în funcţie de caracteristicile acelei planete sau ale acelui aspect. Un aspect exact (fără orbită) este numit aspect precis sau aspect parţial. El are influenţa cea mai puternică. Un aspect care nu este exact, dar se află în sfera de influenţă este numit un aspect larg sau aspect plat. Influenţa lui este redusă simţitor

Ore planetare
Un sistem în care numeroasele ore ale zilei sunt guvernate de cele şapte planete vizibile, începând în zori cu planeta care domină acea zi a săptămânii: duminică - Soarele, luni - Luna, marţi - Marte, miercuri - Mercur, joi - Jupiter, vineri - Venus, sâmbătă - Saturn. Timpul dintre răsărit şi apus este împărţit în douăsprezece segmente egale. Deoarece aceste perioade variază în funcţie de anotimp, lungimea unei "ore planetare" diferă de cea a unei ore normale

Oriental
Estic. O planetă care se înalţă şi apune înaintea Soarelui. De asemenea, Emisfera Estică a hărţii cerului, de la cuspida Casei IV prin Ascendent până la cuspida Casei X. Opusul pentru occidental. Mercur este oriental în timpul ciclului prometeic, începând prin conjuncţia sa inferioară cu Soarele, mişcându-se retrograd până la distanţa maximă de 28o faţă de Soare, apoi deplasându-se în linie dreaptă până intră în conjuncţie superioară cu Soarele. Venus este orientală când este Lucifer, Steaua Dimineţii, începând cu conjuncţia inferioară cu Soarele, deplasându-se retrograd până la distanţa maximă de 48o faţă de Soare şi apoi în linie dreaptă până intră în conjuncţie superioară cu Soarele

Orientări
Aspectele formate între planete şi cuspide într-un horoscop progresiv şi cele din horoscopul natal sau aspectele dintre planetele şi cuspidele tranzitive sau natale. În sens larg, se referă şi la progresii

Orientări opuse
Un sistem de orientări care presupune mişcarea contrară simbolică a planetelor, mişcare opusă cursului natural al planetelor

Orientări primare
Sunt aspectele formate în cadrul unui sistem de progresii care ia în calcul câte un grad al avansării fiecăreia dintre planetele din horoscopul natal pentru fiecare an din viaţă

Orizont
Cercul care separă lumea vizibilă de cea invizibilă

Orizontul celest
Este orizontul raţional extins în spaţiu la infinit. Intersectarea orizontului estic cu ecliptica dă naştere Ascendentului. Acesta este punctul estic al diagramei. Intersectarea orizontului vestic cu ecliptica dă naştere Descendentului în partea vestică a diagramei

Orizontul raţional (real)
Este cercul major care îl înconjoară pe observatorul care parcurge punctele cardinale. Polii orizontului raţional sunt trasaţi de către Zenit, în partea superioară şi de către Nadir, în partea inferioară observatorului. Linia trasată între Zenit şi Nadir este perpendiculară pe planul orizontului raţional

Orizontul vizibil (aparent)
Reprezintă acea parte a suprafeţei terestre vizibilă cu ochiul liber. Este paralel cu orizontul raţional

Pământul
Terra. Planeta pe care trăim, reprezentată ca fiind centrul horoscopului. Rotaţia zilnică a Pământului în jurul axei sale de la vest la est, mişcarea sa diurnă face ca Soarele, Luna şi planetele să pară a răsări de la est pentru a apune la vest. Revoluţia anuală a Pământului în jurul Soarelui ne dă impresia că acesta din urmă traversează zodiile. Pământul pare a fi în zodia opusă Soarelui

Peregrină
Străină. Poziţia unei planete într-o zodie în care ea nu este influenţată nici pozitiv, nici negativ. Nici o planetă nu este peregrină dacă nu este în relaţie reciprocă cu alta. Termenul este folosit în astrologia orară

Perigeu
Locul de pe orbita unei planete care este cel mai apropiat de Pământ. Opusul pentru Apogeu

Perihelion
Alungirea minimă a unei planete; punctul de pe orbita ei în care se apropie cel mai mult de Soare

Perioadă prenatală
Momentul astrologie al concepţiei, cu aproape nouă luni înainte de naştere, dar fără a coincide neapărat cu momentul propriu-zis al concepţiei biologice. Este folosit în activitatea de rectificare

Planetă
În astrologie, termenul se referă în general la Soare, steaua din centrul sistemului nostru solar, la Lună, satelitul Pământului şi la cele opt planete, cu excepţia Pământului: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto

Planetă ascendentă (în urcare)
Este acea planetă situată între 12o deasupra şi 12o dedesubtul Ascendentului. O planetă este consolidată de această poziţie. În general, desemnează orice planetă din emisfera estică, între casa a zecea şi casa a patra

Planetă dominantă (guvernator)
Este planeta care guvernează zodia la Ascendent

Planetă singulară
O planetă singură într-un cuadrant sau în emisfera unui horoscop. Ea acţionează adesea ca punctul focal al diagramei

Planete benefice
Planete "norocoase". Jupiter şi Venus sunt întotdeauna considerate planete norocoase. Soarele şi Luna, poziţionate în aspect favorabil, sunt şi ele considerate purtătoare de noroc. Mercur şi Neptun, fiind neutre, sunt norocoase doar atunci când sunt poziţionate optim şi formează un aspect benefic cu Venus sau Jupiter

Planete extra-saturniene
Planete moderne, exterioare. Cele trei planete imperceptibile cu ochiul liber, aflate dincolo de orbita lui Saturn, descoperite în ultimul timp sunt: Uranus, descoperit în 1781, Neptun, în 1846, Pluto, în 1930. Fiecare dintre planetele extra-saturniene este privită ca o octavă mai înaltă a altei planete: Uranus pentru Mercur, Neptun pentru Venus şi Pluto pentru Marte

Planete inferioare
Planetele ale căror orbite se află între Pământ şi Soare: Mercur şi Venus

Planete interioare
Planetele cu o viteză mai mare de deplasare, care sunt cele mai active din horoscop: Soarele, Luna, Mercur, Venus, Marte

Planete ipotetice
Planete necunoscute. Opt indicatori simbolici în astrologia uraniană: Cupidon, Hades, Zeus, Cronos, Apolo, Admetos, Vulcan şi Poseidon. De asemenea, se poate referi şi la planetele încă nedescoperite, dintre care unele au fost ipostaziate ca Trans-Pluto, Persefona, Lilith, Vulcan, Arcturus sau Psyche

Planete lente
Planetele care se mişcă mai încet şi a căror influenţă este considerată mai puternică decât a celorlalte planete: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto

Planete malefice
Planete "ghinioniste". Planete nefavorabile. Saturn este Humit, în mod tradiţional, Marele Malefic, iar Marte este Micul Malefic. Marte, Saturn şi Uranus sunt considerate întotdeauna purtătoare de ghinion. Mercur şi Neptun, fiind neutre, sunt "ghinioniste" când sunt afectate prin poziţie sau prin aspect. Şi Pluto este uneori privită ca o planetă purtătoare de ghinion

Planete superioare
Planete importante. Planetele ale căror orbite sunt de cealaltă parte a Pământului, din perspectiva Soarelui: Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto

Polaritate
Clasificarea zodiilor şi a planetelor în pozitive, masculine, creatoare, uscate, adevărate principii masculine (yang) şi, respectiv, în opusul lor, negative, feminine, receptive, umede, adevărate principii feminine (yin)

Precesiunea echinocţiilor
Mişcarea gradată a punctului de 0o din Berbec al echinocţiului de primăvară, care marchează începutul Zodiacului tropical, înapoi în relaţie cu constelaţiile care definesc zodiacul sideral, la viteza de aproximativ 50" pe an, sau de o zodie la fiecare 2150 ani, dând naştere erelor astrologice sau lunilor majore. Punctul echinocţial a regresat în Peşti la naşterea lui Hristos, începutul erei Peştilor. Era Vărsătorului va începe în jurul anului 2150 d.H. Distanţa dintre Zodiacul tropical şi Zodiacul sideral se numeşte Ayanamsa şi ea era de aproximativ 24o25' în 1975

Premonitoriu
Anticipativ. O planetă sau o configuraţie care prevesteşte anumite evenimente. Termenul este utilizat în astrologia orară

Progresii
Mişcarea simbolică a planetelor după naştere, reprezentând viitorul nativului. De obicei, referirile se fac la progresiile secundare, cel mai răspândit sistem de progresii unde fiecărei zile de după naştere îi corespunde un an din viaţa nativului

Propagare a luminii
O situaţie în care o planetă, separatoare, dar aflată încă în interiorul orbitei unui aspect cu o altă planetă, se alătură aspectului unei a treia planete, formând un lanţ în care influenţa primei planete aspectate se propagă până la cea de-a treia

Punct culminant
Ascensiunea unei planete la Mijlocul Cerului, prin progresie, orientare sau prin tranzit. Reprezintă şi definitivarea unui aspect

Punct focal
O structură planetară sau în aspect, de maximă importanţă în cadrul horoscopului

Punct median
Jumătate dintr-un întreg. Un punct aflat la distanţă egală faţă de două planete sau cuspide. În horoscop, există două puncte mediane pentru fiecare pereche de planete: unul pe arcul mai scurt, folosit de regulă în astrologie, şi altul pe arcul mai lung, opusul primului

Puncte arabice
Puncte formate de regulă prin combinarea aritmetică a două planete cu Ascendentul, incluzând uneori şi eclipse sau cuspidele caselor. Cel mai folosit este Punctul de Noroc, deşi celelalte puncte furnizează şi ele informaţii destul de interesante

Punctul de Noroc (Pars Fortuna)
Un punct care se află la o distanţă faţă de Ascendent similară cu cea dintre Lună şi Soare în longitudine. Este un indiciu al fazelor lunare. Punctul de Noroc se calculează adunând longitudinea Lunii la longitudinea Ascendentului şi scăzând din suma rezultată longitudinea Soarelui. Este un punct destul de favorabil. Este cel mai des folosit dintre toate punctele arabice. Dacă Punctul de Noroc intră în conjuncţie cu Ascendentul, nativul s-a născut în timpul Lunii Noi; dacă el intră în conjuncţie cu Fundul Cerului, Luna era doar în faza de început al celui de-al doilea pătrar. Dacă Punctul de Noroc se opune Ascendentului, nativul s-a născut în timpul Lunii Pline; dacă este în conjuncţie cu Mijlocul Cerului, Luna era doar la începutul celui de-al patrulea pătrar

Punctul de la miezul nopţii
Timpul local mediu din orice zonă care este echivalent cu ora 0 de la Greenwich, Anglia

Punctul de la miezul zilei
Timpul local mediu din orice zonă care este echivalent cu ora prânzului de la Greenwich, Anglia

Punctul focal (Stelium)
O aglomerare sau un grup de trei sau mai multe planete într-o singură zodie sau casă. Este adesea punctul focal al întregului horoscop

Recepţie
O planetă este primită sau acceptată de către receptorul zodiei pe care o ocupă. De asemenea, o planetă receptează un aspect format de o planetă care se mişcă mai repede

Recepţie mutuală
Apare atunci când două planete îşi ocupă reciproc zodiile sau, în sens mai larg, când ele se localizează în zodiile exaltării fiecăreia

Rectificare
Procesul de corectare a datei de naştere cunoscute prin referire la evenimente familiare sau la trăsături specifice individului

Relații Davison
Horoscop mixt. O diagramă care foloseşte punctele mediane dintre perechi de planete din două sau mai multe horoscoape natale (harta compusă) și, mai mult decât atât, ia în calcul mediana longitudinilor planetelor pentru ambele momente ale nașterii

Reţinere
Situaţie în care una dintre cele două planete care formează un aspect devine retrogradă înainte ca aspectul să se definitiveze. Despre planeta retrogradă se spune că se reţine, însemnând că efectul scontat al aspectului nu se va mai produce. Termenul se foloseşte în astrologia orară

Revoluţie
Revenire. Revenirea Soarelui, a Lunii şi a altor planete în locul lor iniţial. De asemenea, se referă şi la un horoscop proiectat pentru un asemenea eveniment. Termenul este folosit în cercetarea avansată. Semnifică, în sens larg, orice orbită sau mişcare ce descrie un ciclu. Revoluţiile planetelor se măsoară în funcţie de timpul necesar pentru a înconjura Zodiacul: Soarele, un an, Luna, 28 de zile, Mercur, un an, Venus, un an, Marte, doi ani, Jupiter, 12 ani, Saturn, 28-30 de ani, Uranus, 48 de ani, Neptun, 165 de ani, Pluto, 250 de ani

Satelit
O planetă sau un satelit care se învârteşte în jurul alteia. Luna este un satelit al Pământului. Mercur şi Venus nu au nici un satelit, Marte are 2, Jupiter are 12, Saturn beneficiază de 9 sateliţi, Uranus de 5, Neptun tot de 2

Semnificant
Planetă guvernatoare. Dominantă. Planeta care guvernează Ascendentul. Este şi planeta care domină horoscopul, secţiunea unui horoscop, un eveniment cotidian, o zonă a existenţei sau o întrebare formulată în cadrul astrologiei orare. Este şi planeta care domină o zodie

Separare
Îndepărtarea unei planete de o altă planetă, de o cuspidă sau de un aspect exact. Planeta care este mai rapidă se separă de aspectul format cu o mişcare mai lentă şi se numeşte separatoare. Un aspect separator este mai slab decât unul unificator. În astrologia orară, un aspect separator corespunde evenimentelor care tocmai au avut loc. Este opusul adaptării, în care o planetă mai rapidă se adaptează la aspectul format pe baza unei planete mai lente

Sinastrie
Procesul de comparare a două sau mai multe horoscopuri, interpretate în funcţie de relaţia dintre persoanele implicate

Sinodic
Perioada dintre două conjuncţii succesive a două planete

Sinteză
Arta de a combina influenţele numeroase, chiar contradictorii din horoscop, pentru a conferi o interpretare echilibrată a diagramei

Sistem solar
Soarele împreună cu grupul de corpuri cereşti care se învârt în jurul lui. Este vorba despre nouă planete, însoţite de 31 de sateliţi, de aproximativ 1.200 de asteroizi care gravitează pe o orbită între Marte şi Jupiter, dar şi despre comete şi meteoriţi

Solstiţiu
Perioadă de acalmie. Punct de pe orbita Pământului în jurul Soarelui în care ecliptica atinge înclinaţia sa maximă

Solstiţiul de iarnă
Apare anual în jurul zilei de 22 decembrie, când Soarele intră în Capricorn cu o declinaţie de 231/2o S, punctul cel mai coborât din emisfera nordică. Este cea mai scurtă zi a anului

Solstiţiul de vară
Se produce anual în jurul datei de 22 iunie, când Soarele intră în Rac cu o declinaţie de 231/2o N, la cea mai mare înălţime din emisfera nordică. Este cea mai lungă zi a anului

Spațiu local
O metodă astrologică care foloseşte busola sau harta pentru a trasa direcţiile geografice în care se află planetele pe diagrama natală

Staţionare
O perioadă în care planetele par nemişcate, înainte de a deveni retrograde sau de a manifesta o deplasare în linie dreaptă. Planeta este în staţionare. Soarele şi Luna nu staţionează niciodată. Mercur staţionează o zi înainte şi după perioadele sale retrograde, Venus două zile, Marte trei zile, Jupiter cinci zile, Saturn la fel, Uranus staţionează şase zile, Neptun şapte zile, Pluto la fel

Stele fixe
Stelele vizibile, aparent nemişcate, aflate în opoziţie cu Soarele, Luna şi planetele, numite în mod tradiţional stele rătăcitoare. Majoritatea stelelor vizibile din emisfera nordică intră adesea în atenţia astrologilor

Stimulare
Acţiunea unui aspect planetar de tranziţie care determină manifestarea unui aspect progresiv de aceeaşi natură

Tabelele caselor
Tabele care precizează zodiile şi unghiurile pentru cuspidele din horoscop în funcţie de latitudinea naşterii, potrivit cu timpul sideral al naşterii

Tabelele mişcărilor planetare de zi
Tabele care precizează distanţa pe care o parcurge o planetă într-o anumită perioadă de timp, în funcţie de mişcarea sa zilnică

Timp local
Timp solar. Timpul local real. Timpul propriu-zis al unei regiuni din interiorul unui fus orar, adaptat pentru a compensa standardizarea temporală în zona respectivă. Timpul local al amiezii este marcat întotdeauna de tranzitul Soarelui prin meridianul locului

Timp mediu
Timp solar mediu. Timp civil. Ziua medie de 24 de ore, aşa cum este ea măsurată cu instrumente terestre. Ca urmare a rotaţiei inegale a Pământului, ziua de la o amiază la alta este uşor inegală, în funcţie de anotimp. Timpul mediu se referă la media stabilită prin folosire standardizată

Timp sideral
Timpul bazat pe intervalul dintre două tranzite succesive ale unghiului de 0o al Berbecului deasupra meridianului superior. O zi siderală este formată din 23 de ore, 56 de minute, 4,09 secunde, care se împarte la 24 de ore siderale a câte 60 de minute siderale fiecare. Timpul sideral al amiezii sau al miezului nopţii este indicat de efemeride şi este în urmă cu patru minute faţă de ziua precedentă

Timpul Universal (TU)
Timpul primului meridian de longitudine 0o. Este timpul standard folosit în navigaţie, astronomie, comunicaţii internaţionale şi astrologie. Efemeridele se calculează de obicei fie după Timpul Universal de la amiază, fie după cel de la miezul nopţii

Timpul naşterii
Data, ora și minutul ca moment precis al ivirii pe lume

Timpul standard
Fusul orar. Marchează o standardizare a timpului măsurabil pe ceas. Fusele orare standard sunt regiuni de 15o longitudine geografică, situate la o distanţă de o oră

Tranzit
Mişcarea efemeră a planetelor. Deplasarea unei planete pe deasupra sau printr-un aspect până la un punct sensibil, o planetă sau o cuspidă din horoscop

Trăsătură negativă
Localizări şi aspecte care perturbă natura planetelor. O planetă este perturbată atunci când este într-un aspect slab, într-o casă cadentă sau în zodia antipodului sau a căderii. Opusul trăsăturii pozitive

Trăsătură pozitivă
Localizări şi aspecte care consolidează natura unei planete. Opusul calităţii negative. Calitatea pozitivă accidentală se referă la poziţia planetei în funcţie de casă, aspect şi mişcare. O planetă este consolidată accidental când este aproape de Mijlocul Cerului, într-o casă unghiulară, în casa ei naturală, când este în aspect optim, are o deplasare rapidă, directă sau beneficiază de lumină în creştere. Cea mai importantă calitate pozitivă accidentală apare atunci când o planetă este aproape de Ascendent sau de Mijlocul Cerului

Trăsătură pozitivă esenţială
Se referă la poziţia planetei în funcţie de zodie. O planetă este consolidată în mod esenţial când se află în zodia pe care o guvernează sau în zodia exaltării sale

Trăsătură pozitivă familială
Se manifestă când planeta se află în zodia caracteristică

Trimestre
Subdiviziuni tradiţionale ale zodiilor în cinci segmente guvernate de diferite planete, astăzi tot mai puţin folosite

Unghiuri
Cele patru puncte de pe diagramă sau cele patru cvadrante. Unghiurile sunt zone sensibile care transmit impulsuri planetelor situate în apropierea lor

Verticala nordică
Cuspida casei IV sau Imum Coeli (IC). În termeni populari se mai numeşte Nadir, căruia îi corespunde adesea

Verticala primă
Marele cerc est-vestic. Un cerc care traversează punctul estic al orizontului, prin Zenitul de deasupra lui, prin punctul vestic al orizontului şi pe sub Pământ, prin Nadir. Este perpendicular pe meridian

Vesperale
Stele sau planete care apar seara după apusul Soarelui, mai ales Luna (al treilea pătrar), Mercur, Venus (occidental). Termen opus pentru matinale

Zenit
Punctul direcţionat pe verticală. O dreaptă trasată din orice punct la Zenit va fi mereu perpendiculară pe planul orizontal. Adesea, termenul se aplică incorect Mijlocului Cerului. Acesta, aflat pe ecliptică, este la sud de Zenit, în emisfera nordică. Opusul pentru Nadir

Zodia Soarelui
Zodia în care Soarele este oricând localizat. Ea poate fi aflată cunoscând respectiva zi a anului şi reprezintă baza pentru astrologia populară sau de revistă

Zodiac
Zodiacul tropical. Zodiacul mobil. Cercul animalier. Cercul sau banda care urmează ecliptica, extinzându-se până la 9o de orice parte a ei. Distanţa de-a lungul zodiacului se măsoară ca longitudine zodiacală, împărţită în 12 zodii de 30o fiecare, începând cu echinocţiul de primăvară, în punctul de 0o al Berbecului. Distanţa perpendiculară pe centrul Zodiacului, ecliptica, se măsoară ca latitudine eliptică sau celestă, în unghiuri nordice sau sudice faţă de ecliptică. Latitudinea este improprie Soarelui, deoarece traiectoria sa defineşte ecliptica

Zodii
Cele douăsprezece diviziuni de câte 30o ale Zodiacului, începând cu poziţia Soarelui la echinocţiul de primăvară, în jurul datei de 21 martie, în unghiul de 0o: Berbecul, Taurul, Gemenii, Racul, Leul, Fecioara, Balanţa, Scorpionul, Săgetătorul, Capricornul, Vărsătorul, Peştii

Zodii negative
Sunt zodiile de pământ şi de apă: Taurul, Racul, Fecioara, Scorpionul, Capricornul şi Peştii. Planetele negative sunt Luna şi Venus. Mercur şi Neptun sunt planete schimbătoare sau neutre, pozitive sau negative, în funcţie de localizarea lor în zodii pozitive sau negative

Zodii pozitive
Sunt zodiile de foc şi de aer: Berbecul, Gemenii, Leul, Balanţa, Săgetătorul şi Vărsătorul. Planetele pozitive sunt Soarele, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus şi Pluto

Zodiile cardinale
Sunt dinamice şi puternice: Berbec, Rac, Balanţă, Capricorn

Zodiile de aer
Sunt intelectualizate şi sociabile: Gemenii, Balanţa, Vărsătorul

Zodiile de apă
Sunt emotive şi sensibile: Racul, Scorpionul, Peştii

Zodiile de foc
Sunt dinamice şi entuziaste: Berbecul, Leul, Săgetătorul

Zodiile de pământ
Sunt practice şi precaute: Taurul, Fecioara, Capricornul

Zodiile fixe
Sunt sistematizate şi rezistente la schimbare: Taurul, Leul, Scorpionul, Vărsătorul

Zodiile mobile
Sunt adaptabile şi pline de resurse: Gemenii, Fecioara, Săgetătorul, Peştii



BIBLIOGRAFIE:


Ciupercă, D. (1996) Astrologia în noua eră. Manual de astrologie, Ed. Miracol, Bucureşti
George, L. (2006) Horoscop de la A la Z, Ed. Polirom, Iaşi