Termenul provine din latinescul altarium, derivat, la rândul său, din adj. altum "înalt", deoarece altarele păgâne erau, de regulă, ridicături de piatră pe care se aduceau jertfe zeilor. În creştinism este masa de cult pe care se oficiază liturghia, precum şi încăperea bisericii în care se află aceasta sau, în bisericile catolice, piesă monumentală pictată sau sculptată cu imagini de cult şi care simbolizează prezenţa lui Dumnezeu. Reproduce în miniatură ansamblul templului şi al universului. Este locul de condensare maximă a sacrului. Reuneşte în sine simbolismul centrului şi al vetrei.

vezi şi alt simbol



BIBLIOGRAFIE:

*.* (2009) Dicţionar de simboluri (coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant), Editura Polirom, Iaşi
Evseev, I., (1994) Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timişoara