Simbol strâns legat de ideea de Apus, direcţia în carea coboară, se stinge şi dispare Soarele. Amurgul exprimă sfârşitul unui ciclu şi, prin urmare, pregătirea unei reînnoiri. Marile isprăvi mitologice, premergătoare unei revoluţii cosmice, sociale sau morale, se înfăptuiesc în cursul unei călătorii spre soare-apune: Perseu plecat să ucidă Gorgona sau Herakles pe monstrul din grădina Hesperidelor, ori Apollo pornit în zbor către hiperboreeni etc.

Amurgul este o imagine spaţio-temporală: clipa suspendată. Spaţiul şi timpul vor bascula deopotrivă în lumea cealaltă şi în noaptea ce va să vină. Dar această moarte a unui timp şi a unui spaţiu vesteşte alt timp şi alt spaţiu ce vor lua locul celor vechi. A merge spre Vest înseamnă a merge spre viitor, dar printr-o serie de transformări obscure. Dincolo de noapte se nădăjduieşte că vor veni zori noi.

Amurgul mai poartă în el şi simbolizează frumuseţea nostalgică a unui declin şi a trecutului. El este imaginea şi ceasul melancoliei şi nostalgiei.

vezi şi alt simbol



BIBLIOGRAFIE:

Evseev, I., (1994) Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timişoara