Provine din grecesul ametusios, ”care nu este beat”. Ametistul este o piatră a cumpătării, care păzeşte de orice fel de beţie. Acesta ar fi motivul pentru care, după credinţele creştine ortodoxe, el este purtat de către episcopi. Episcopul, ca păstor de suflete, însărcinat cu o responsabilitate duhovnicească şi lumească, trebuie, spre deosebire de schimnicul contemplativ, care a părăsit toate cele lumeşti, să se ferească de orice beţie, fie ea şi spirituală. O tradiţie creştină moralizatoare face din ametist un simbol al smereniei, pentru că are culoarea violetelor.

După Pliniu, ametistul fereşte de vrăjitorii, dacă este gravat cu imaginile lunii şi soarelui şi ”legat la gât cu puf de păun şi pene de rândunică”. Vindecă de gută şi, aşezat sub pernă, dă vise benefice, întăreşte memoria şi conferă imunitate împotriva otrăvurilor.

vezi şi alt simbol



BIBLIOGRAFIE:

*.* (2009) Dicţionar de simboluri (coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant), Editura Polirom, Iaşi
Evseev, I., (1994) Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timişoara