Existenţa femeilor războinice în istorie - amazoanele, walkiriile - este, poate, o reminiscenţă a societăţilor matriarhale. Amazoanele sunt războinice care se cârmuiesc singure, care nu se însoţesc decât cu străini şi care nu-şi păstrează decât fiicele, pe fiii lor orbindu-i sau mutilându-i. Legenda spune că, spre a mânui mai bine arcul şi lancea, îşi tăiau un sân (lucru pe care operele de artă nu-l prea confirmă: amazoanele sunt frumoase şi cu pieptul intact). Luptătoare, vânătoriţe, preotese, ele se închină zeiţei artemis (Diana). În mitologia greacă, amazoanele simbolizează "femeile-care-ucid-bărbaţii": ele vor să se substituie bărbatului, să rivalizeze cu el înfruntându-l, în loc să-l completeze. Această rivalitate secătuieşte forţa esenţială caracteristică femeii, calitatea ei de iubită şi de mamă, tandreţea ei sufletească.

Cingătoarea Hipolitei, regina amazoanelor, se pare că i-a fost dăruită acesteia de Ares (Marte) "ca să simbolizeze puterea pe care ea o exercita asupra poporului ei". Herakles (Hercule) a fost însărcinat să-i răpească această cingătoare. Hipolita era gata să i-o dea, când între amazoane şi însoţitorii lui Herakles a izbucnit o dispută. Acesta, crezându-se trădat, a ucis-o pe Hipolita. Legenda adaugă că cearta fusese stârnită de Hera. Dacă ne referim la simbolismul cingătorii, a-şi da cingătoarea înseamnă a se preda şi nu doar a renunţa la putere. Hera, care, în general, simbolizează femeia obişnuită, arată, atunci când împiedică dăruirea cingătorii, că nu vrea convertirea, ci moartea femeii virile. Pe de altă parte, urându-l pe Herakles, zămislit de Zeus cu altă femeie, Hera nu vrea ca eroul să aibă bucuria de a primi cingătoarea unei femei. Amazoana simbolizează situaţia femeii care, purtându-se ca un bărbat, nu reuşeşte să fie primită nici în rândul femeilor, nici în cel al bărbaţilor, după cum nu reuşeşte să trăiască nici ca bărbat, nici ca femeie. Ea exprimă, la limită, refuzarea feminităţii şi mitul imposibilei substituiri a naturii sale reale cu idealul ei viril.

vezi şi alt simbol



BIBLIOGRAFIE:

*.* (2009) Dicţionar de simboluri (coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant), Editura Polirom, Iaşi
Evseev, I., (1994) Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timişoara