Ca modificare artificială a fecundării speciilor vegetale, altoirea a avut dintotdeauna, în Orientul Apropiat, un aspect ritual şi simbolic. Se crede că altoirea nu reuşeşte decât cu condiţia ca ea să corespundă unei anumite conjuncţii între soare şi lună. Ea se leagă de activitatea sexuală a celui care o efectuează. În general, altoirea are o semnificaţie sexuală. Ea reprezintă o intervenţie în ordinea generării şi constituie, cel puţin în unele cazuri, o împreunare contra naturii: de aceea, la evrei, consumarea de fructe altoite a fost interzisă. Toată problema altoirii ţine de puterea şi de dreptul omului de a contribui la modificarea regnului vegetal, ca şi de modurile şi limitele în care îşi exercită el această putere şi acest drept.

vezi şi alt simbol



BIBLIOGRAFIE:

*.* (2009) Dicţionar de simboluri (coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant), Editura Polirom, Iaşi
Evseev, I., (1994) Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timişoara